I'm back from Barcelona.

Back to reality, so to speak.

Back from a nice dream. Something too good to be true.

I've realized Romania will never reach that level of civilization, human quality, style and architecture. But that's just the way life is.

I'll show you the way I've seen the most beautiful city in the world in the next few weeks, because in my 10 days vacation I made about 6000 pictures, out of which I've selected 3-400, in which I think 50-100 are really worth seeing.

If you haven't been there yet, prepare for a hell of a ride.

P.S.

More details soon on my blog.

P.P.S.

I finally wrote my feelings down... in Romanian, here: Barcelona.

I'm off to spend some vacation time.

Barcelona, here I come!

See you in 10 days!

After CokeLive (Prodigy, Macy Gray, Trooper, Incubus, Iris, Luna Amara, Rasmus, etc), B'Estival (Faithless, Reamonn, Alice Cooper, Hooverphonic, Suie Paparude, Morcheeba, etc), LiveEarth (Plant, Phoenix, Iris, etc), Phoenix and Rolling Stones, this year's lineup for me is completed with Muse, Chemical Brothers, Yngwie Malmsteen and Deep Purple.

Can't wait! ^_^

P.S.
I've got some photos with Muse as well...

sunt in primul an de experienta profesionala serioasa. muncesc mult si muncesc bine. am aflat insa si ce trebuie sa fac sa evoluez.

lasand cinismul la o parte, trecem la ironie si sarcasm. nu-i asa ca Internetics e o idee foarte buna? la fel ca democratia lui Gandhi, nu?
l-au intrebat pe Tudor intr-un chestionar (viitor interviu pe Internetics.ro) si "cum ar arata festivalul de Internet ideal?". la auzul intrebarii, am percutat instantaneu "Webbie". wishful thinking, right?

mi-e din ce in ce mai greu sa fac fata lucrurilor din afara tangentelor mele directe. am reusit sa constientizez ca devin nesimtit si fara scrupule. sunt "in trend-uri", nu?

cacat.

mi-am promis ca n-o sa am vreodata regrete de care sa-mi amintesc, si incep sa vad de ce se asociaza prostia cu ingenuitatea in situatii de-astea. o sa invat, cu timpul, sa-mi fixez deadline-uri si goal-uri realiste. (scuzele de rigoare tuturor celor care se simt vizati)



am citit mai mult decat obisnuiesc in ultima vreme. pe langa brumaru, eliade, paraschivescu, macchiavelli, cartarescu, murakami si chomsky, ultima aditie via Alin _{(plecaciuni, raman dator)} e ceva ce asteptam de mult - strugurii s-au copt in lipsa EI de Zully Mustafa.



enfin, revenind la lucruri mai putin ezoterice, m-am reapucat de mesterit siteu-mi.
mi-au tot venit idei, semn ca sinapsele s-au intors din team building... target-ul e superior celui initial, domeniile s-au inmultit (sunt 3 .ro-uri momentan), si incep sa prind gustul personal branding*-ului asta.

nu stiu de ce-am obiceiul sa fiu arhiriguros in lucrurile care-mi plac. sunt momente in care mi-e imputat aspectul asta ar personalitatii mele. cert e ca o sa vedeti produsul finit in toata splendoarea lui abia dupa ce e gata.
nu c-ar fi prea multi interesati, dar... cine stie?

* - termen pretentios pentru egocentrism si infatuare

P.S.
i'm feeling a buying frenzy coming on. vreau trei tricouri de pe dA. si iPhone. *blink blink*

--------

P.S.2.
Wurbe2 just happened. I took some pics.

the turmoil infuriates me
i'm not going to just stand around and do nothing
i can't
i won't

the changes came over me these last couple of weeks
and they're ambrosia and poison
and they're life

new photos, new site, new everything, peaking from just around the corner


how are you all doing? is there still anyone out there?

In special cei ce nu stau prin Constanta...
Nu cred ca e cineva care nu stie senzatia aia fantastica...

Dupa o vara prea lunga, dupa stress si examene si toate cele, ajungi la mare si intri cu picioarele in apa care initial ti se pare foarte rece pentru ca ai petrecut toata dimineata pe drum si esti infierbantat si-ti clocoteste sangele a revolta si incitare... Senzatia pe care o ai cand calci nisipul, cand pleoscai prima data in picioare o apa mare de tot, infiorata sa te simta...

Lasand la o parte faptul ca-mi doresc mai mult ca orice acum sa inot in jegul marii negre si sa ma prajesc cateva ore pe nisipul plin de mucuri de tigara din costinesti sau vama veche, sentimentul de mai sus, aproape imponderabil, aproape magic, aproape frumos... cand simti fiori reci pe labele picioarelor si tot din jurul tau clocoteste... asa a fost cand am iesit azi din casa, oameni buni. De la 22-23 de grade, adidasii mei s-au impregnat cu o bunastare demna de un anotimp mai prietenos. Cand mi-au cazut cele 50 de grade de soare in cap, m-am simtit acolo, pe mal, intrand in apa, balacindu-mi gleznele intr-o masa de racoare si de libertate.

Libertate. Ma rog, pretentios termen.
Dar am terminat cu admiterea azi. Astept rezultatele. Si stressul sau eliberarea. Infrangere nu exista. Exista doar victorii. Grabite sau intarziate. De intrat sigur intru pe undeva, si pana la urma si unde intentionam. Target accomplished. What was the cost, though?






In fine, suficiente smiorcaieli literare.
Get ready for my goddamn website. Soon. Real soon.

doua lucruri*

doua linkuri*

mie mai aveau putin si-mi dadeau lacrimile
oricat l-am judecat pe Chirila pana acum, randurile alea merita TOT timpul si efortul
e o explicatie pentru intrebarea "de ce era jumatate din multimea de 60k peste 40 de ani?"

frustrare care sper sa se concretizeze in actiune
si-asta merita citit. plus predecesorul post. radiografie a cacaturilor din organizare.



































*si doua zile pana la admitere

salut

it's been a while

dau de multe lucruri frustrante zilele astea

...printre altele, de faptul că ochiul şi "mâna" fotografică se mai şi pierd, şi trebuiesc recâştigate. şi poate e mai greu.

...sau de sentimentul că dai din nou admitere la facultate, cand ţi se tot spune/inoculează că e (sau ar trebui sa fie) un eveniment singular

...sau de ideea că un cuvânt sau două pot sa tragă apa după nişte lucruri pe care le credeai (şi te bazai pe faptul ca sunt) mult mai rezistente decât atât

...sau de faptul că există momente cand eşti total opac la noţiuni noi şi trebuie să vină altcineva să ţi le explice

...sau de gustul lăsat în gură de lipsa timpului să faci ce vrei, sau măcar să te apuci să faci ce e nevoie ca să te simţi împlinit

...sau de sentimentul atât de organic şi grotesc pe care-l simţi atunci când ai o stare fizică de rău permanent şi nici măcar nu-ţi permiti să te simţi în vreun fel (rău sau bine, e mai puţin relevant)

sunt multe lucruri şocante şi destabilizatoare în jur

but who the hell cares?

«pâş pâş», zic, până mâine...

p.s.
printre altele, aşa cum vă tot ameninţ, îmi voi termina site-urile personale cândva până prin august.
primul din ele va fi viorelmocanu.ro.
work in progress...

Surface compting rox!

Curand, ceva fotografii cu noul meu aparat foto!

Si... ceva proiecte terminate.

BRB!

Salut.
Long time no journal...

M-am angajat. Hectic, but I love it. Fac ce-mi place.

O sa-mi iau domeniu, la care o sa incep activitate personala care va include munca, un blog, galerie foto si nu numai, portofoliu, etc.
Voi mai da pe aici insa.
Oricum dau aproape zilnic si mai admir o deviatie-doua, cat imi mai permite timpul.

Maine se pare ca-mi ajunge comanda de Nikon D80 plus trei obiective. I'm a happy camper.

In 2 luni sper sa fiu boboc la Marketing. Da, Automatica s-a cam dus dracului... Inghet anul or something.

Mai am o gramada de zis. Viata mi-a fost rascolita si rasrascolita de o gramada de ori de la ultimul update. Multe schimbari. In bine si in rau. Multe incercari. Reusite sau nu. Sunt fericit pe o parte si nefericit/dezgustat/furios pe alta. Etc. Ma rog, Viata. Viata cu V mare.




In sfarsit!